Vremea

Mica, ingusta si depopulata, libraria asa cum arata acum ofera un spectacol trist. Pe rand, mai multi vecini hulpavi - ieri o banca, alaltaieri un magazin de haine - au infulecat cate o halca din ea, pana au redus-o la dimensiunea unui coridor in forma de L. Pot sa caut linistit cartea dupa care umblu. Nimeni nu ma zoreste, dar nici nu ma intreaba daca am nevoie de ajutor. Personalul si-a fixat alte prioritati. Libraria a trecut printr-un proces de rebranding care a presupus dotarea angajatilor cu niste tricouri rosii ce evoca mai curand galeria lui Dinamo decat niste oameni platiti sa te tina la curent cu noutatile literare. Cei trei angajati se privesc pe rand in oglinda si isi evalueaza calitatea estetica a tinutei. Apoi se analizeaza unul pe celalalt, insotindu-si comentariile cu poante din categoria "Ti l-au dat pe ala cu burta, Misule". Vocile suna raspicat, caci libraria nu trebuie sa fie un spatiu al linistii. Doar nu suntem la biblioteca. Caut in continuare volumul pentru care am intrat, desi imi dau seama ca misiunea nu e simpla. Odata cu noua identitate vestimentara, angajatii au umblat si la dispunerea cartilor. Bunaoara, la sectiunea de literatura in limba germana gasesc "An Introduction to Shakespeare", pentru ca literatura in limba franceza sa fie ilustrata de piesele aceluiasi Shakespeare in editie bilingva - romana si engleza. Sectorul criticii literare abunda in memorialistica, in zona thrillerurilor s-au strecurat o multime de romane de dragoste, iar o parte din sectiunea de literatura romana a cazut sub ocupatia unei colectii de literatura vandute candva impreuna cu un ziar. Sunt usor contrariat. Stiam ca aceste volume erau rezervate exclusiv vanzarii la chioscuri, unde - spune degeaba legea - nu puteau ramane mai mult de o saptamana. As ...[ continuare articol]